Unde a dispărut toată apa de pe Marte?

Marte nu a fost mereu o planetă aridă, în urmă cu miliarde de ani avea oceane, râuri și lacuri vaste. Oamenii de știință au crezut că toată această apă s-a pierdut ulterior, de-a lungul timpului, în spațiu. Vântul solar și lumina UV au erodat încet, dar sigur, atmosfera marțiană, însă un nou studiu sugerează că această cantitate de apă pierdută astfel nu poate explica o planetă la fel de uscată ca Marte din zilele noastre.

Eva Scheller, autoare principală a studiului și cercetătoare la Institutul de Tehnologie din California (Caltech), a simulat o serie de scenarii despre unde ar fi putut fi dispărut apa de pe Marte. Evident, există teoria foarte cunoscută că cea mai mare parte s-a evaporat și a ajuns în spațiu. Degazarea vulcanică ar fi împins apa în aer.

• Singurătatea este benefică pentru sănătate, însă cu o condiție, arată un studiu
• Cercetătorii chinezi au dezvoltat un cip inspirat de furnicile de deșert

O altă posibilitate este alterarea chimică. Apa a modificat rocile și a rămas prinsă în minerale acum îngropate în scoarța Planetei Roșii.

Noul studiu, publicat în revista Science, a arătat că scenariul hidratării crustei ar fi putut juca un rol major în dispariția oceanului. Cel puțin 30% din apă ar putea fi prinsă în rocile de sub suprafața lui Marte. Modelul mai arată, însă, că până la 99 la sută din oceanele antice ar putea fi încă pe Planeta Roșie.

Când a început să dispară apa de pe Marte și planeta să devină aridă

Scenariul simulat se bazează pe observațiile făcute de navele spațiale orbitale, rovere, precum și pe analizarea meteoriților de pe Marte care au ajuns pe Pământ.

Toate acestea le-a permis cercetătorilor să înțeleagă nu numai rolul pe care l-a jucat hidratarea scoarței în evoluția lui Marte, acum echipa are o idee mai bună despre momentul în care s-au produs schimbările pe planetă.

Planeta Roșie s-a format cu aproximativ 4,5 miliarde de ani în urmă, iar oceanul său a ajuns să fie de câteva miliarde de ani după aceea. Potrivit modelului, Marte a avut de la început suficientă apă pentru a acoperi întreaga planetă la o adâncime de circa 100 de metri. Fluxul apei marțiene scăzuse deja masiv cu 3,7 miliarde de ani în urmă.

Echipa de cercetători de la Caltech crede că între 40 și 95 la sută din apă dispăruse până atunci. Marte a devenit aridă cum o știm astăzi în urmă cu aproximativ 3 miliarde de ani. Oamenii de știință afirmă că scoarța Planetei Roșii a aspirat apa.

Mineralele noi nu au multă apă

Fenomenul de hidratare a crustei se întâmplă și pe Pământ, dar tectonica plăcilor permite topirea materialului din scoarță și eliberarea din nou a conținutului de apă în atmosferă, potrivit IFL Science. În urma observațiilor realizate până acum, s-a constatat că un astfel de ciclu nu a fost prezent pe Marte.

Mineralele mai vechi au un conținut mai mare de apă, comparativ cu cele formate mai aproape de vremea noastră.

Studierea rocilor din diferite perioade de timp ar putea fi cheia confirmării acestui nou model. O semnătură chimică specială ar fi diferită în rocile din perioada „mai umedă” în comparație cu rocile din perioada aridă. Misiunile curente și viitoare de pe Marte ar putea în curând să furnizeze datele pentru a testa această idee.

Vă recomandăm să citiți și:

Teorie: Superfurtunile au „aruncat” în spaţiu apa de pe Marte

Impulsuri magnetice misterioase, descoperite pe Marte de către InSight. Ar putea exista şi un mare rezervor de apă

Roverul Perseverance a început oficial căutarea de semne de viață pe planeta Marte

Mucegaiul negru de pe Pământ ar putea supraviețui pe Marte. De ce este asta important pentru omenire